Am pomenit odată de popa nostru. E un om de treabă. Merge pe la pomeni, ia toată băutura de la babe si ne-o da noua dupa ce bea el jumate.
Cand mergem să ne spovedim, nu e nevoie decât să ducem un pachet de ţigări şi ne iartă Dumnezeu pentru toate păcatele.
Noi normal că suntem deştepţi. Nu îi dăm ţigări cumpărate de la nea Vlad, Cârciumaru. Mai degrabă învelim nişte urzici uscate în ziare ca săpară ţigări şi le punem în pachete aruncate tot de el. Dacă întreabă de ce e desfăcut pachetu, zicem că l-am desfăcut ca n-am putut rezista tentaţiilor. El e mulţumit pentru ţigările care mai rămân şi îi zice lu Doamne-Doamne să ne ierte.
Popa nostru e foarte bun la suflet. Ne castrează porcii, boii şi curcanii.
Normal asta ar fi treaba lu domnu Veterinar, da noi nu avem şi ăla de la Verbiţa e tot timpu la femei. Când nu e la femei, cum a fost în hălan, face politică. A fost candidatu opoziţiei, nenorocitu.
Decât să se atingă de podoabele boului meu, mai bine mi le taie popa
